Îmbrățișarea Stefaniei mă ia prin surprindere. Este una dintre acele îmbrățișări pe care le simți până în inimă. Nu pentru încălțările cele noi sau dulciurile primite. Este o îmbrățișare de la suflet la suflet, pentru visurile pe care – cu sprijin – ar putea să le împlinească.
E joia Pastelui. Suntem la Letca Nouă, iar copiii își primesc încălțările cele noi.
Stau, ca și de Crăciun, cu fiecare copil, să mă asigur că totul este în regulă.
Am etichetat încălțările de acasă – fiecare pereche cu numele copilului – ca să meargă repede acum, la probat. Strig pe fiecare și fiecare copil vine și își probează încălțările – să ne asigurăm că sunt potrivite.
Zâmbete și străluciri în priviri. Încălțările – noi, frumoase, colorate – le luminează ochii și le aduc bucurie instantanee. Fiecare pereche are o culoare diferită așa că fiecare e curios.
Le simt bucuria: pură, sinceră, din toată inima.
Vine rândul Stefaniei. Are 9 ani. E o fetiță frumoasă.
Preotul îmi spune: „Stefania e cititoarea noastră. Împrumută cărți de la bibliotecă.”
Vad cum se lumineaza fata Stefaniei.
Intre timp … in gandul meu ma intreb: ,,Care biblioteca? Au ei aici si o bliblioteca?…
Fetita imi zâmbește – un copil frumos, cu bucurie în priviri.
Oare ce visează Stefania când deschide o carte?
Ce lumi descoperă?
Și câți alți copii ar putea să viseze dacă ar avea mai multe povești la îndemână?
Terminăm de probat încălțările și mergem în sala unde copiii își fac temele.
Îmi arată biblioteca. Un mic dulap cu câteva rânduri de cărți pentru copii. De acolo, Stefania împrumută cărți. Le citește și le aduce în stare foarte bună înapoi. Are grijă de ele. Le iubește…
De acolo, preotul alege cărți și le citește copiilor. Îmi spune despre câteva dintre cărțile de care copiii sunt îndrăgostiți…
Uitându-mă la cele câteva rafturi cu cărți mă gândesc: Stefania nu doar citește.
Ea descoperă lumi noi, visează, învață că o carte poate fi un prieten, un refugiu, un vis.
Și mă întreb… câți copii ar mai descoperi această bucurie dacă nu ar fi afterschool-ul social? Dacă nu ar fi oamenii care susțin prin donații?
La plecare primesc îmbrățișări dar și o îmbrățișare luuungă… – de la Stefania…. Plec c u sufletul plin de recunoștință pentru oamenii minunati ca tine care fac posibilă povestea aceasta de la Letca Nouă…
Pe drum, îmi revin în minte ochii Stefaniei, plini de lumină și curiozitate. Cât de mult ar însemna pentru ea o bibliotecă mai bogată? Câte visuri s-ar naște dintr-o carte nouă? Și câți alți copii ar putea descoperi magia poveștilor, dacă ar avea un loc doar al lor?
Azi îți propun să facem un pas împreună:
Prin proiectul Drag de carte…
Hai să aducem câteva cărți noi în acea bibliotecă si poate sa adaugam cateva jocuri educative.
Să creăm un colț de joacă unde copiii să învețe, să viseze, să râdă.
Să fie mai aproape de lume, prin paginile cărților.
Așa că te invit să faci o donație. Cât vrei și cât poți. Orice sumă contează.
Hai să facem împreună un colț al poveștilor și al bucuriei pentru copiii din Letca Nouă.
O donație mică, un vis mare. Și o îmbrățișare de la suflet la suflet. 💛
Apasa pe link ca sa sustii si tu visuri de copii.